Cea mai lunga zi de la Sziget Festival 2015

refreshOAuth2Token got the following response:
{ "error": "invalid_grant", "error_description": "Bad Request" }using refreshToken 1/1IBXP6v4HEaYj8-MxvP-YEFKSUMHjhLbRKWjDs2sVTwMEudVrK5jSpoR30zcRFq6

Ziua de 14 august 2015 s-a dovedit a fi una extrem de lunga si de plina de evenimente. Am vazut nu mai putin de 9 trupe si artisti, am facut dus direct de la furtunul pompierilor si am prins si primul meu rasarit la Sziget.

Stiam ca ma asteapta o zi foarte solicitanta, dar nu imi imaginam ca o sa fie chiar atat de tare. Am fost inspirat cand m-am incaltat cu papucii la inceputul zilei pentru ca astfel am putut sa ma alatur si eu szighetanilor care s-au racorit intr-un mod extrem de inedit.

Este foarte cald aici la Sziget, iar cea mai buna metoda de a ne racori a fost, se pare, direct masina de pompieri. Chiar daca pe scena erau Awolnation, atentia era mai mult asupra pompierilor, care au facut senzatie.

Se pare ca cineva a luat mult prea in serios videoclipul neoficial al piesei “Sail” :)) Evident, n-am ratat nici eu ocazia de a ma racori, iar colegii de la mahmur.info m-au si surprins in actiune.

Revenind insa la concert, Awolnation chiar au facut un show bun. Publicul, clar altfel decat cel de anul trecut de la Blaj aLIVE, dar am stabilit deja ca publicul de-aici e special.

Nu cred insa ca Aaron s-a prins de ce se intampla in lateralul scenei, asa ca atunci cand l-am luat pe brate pe un pompier si l-am dus pana in mijlocul multimii a zis ca ala a fost cel mai ciudat body-surfing pe care l-a vazut.

Cel de-al doilea concert al zilei ne-a prins tot la scena principala. Aici am fost incantati sa o vedem pe frumoasa Marina Lamrini Diamandis, adica, pe scurt – Marina and the Diamonds.

Am fost surprins s-o vad bruneta (ultima ei vizita aici a fost in 2011 si era blonda) si recunosc ca m-a cucerit cu zambetul ei si, evident, cu outfitul cu care a ales sa urce pe scena. Concertul a fost foarte fain si am recunoscut cateva piese d-ale ei pe care le-am mai auzit pe la radio.

N-am stat, din pacate, foarte mult la concertul ei, pentru ca voiam sa-i prind si pe The Subways la cortul A38, pentru ca i-am ratat la Electric Castle anul acesta.

“Rock’n’Roll Queen” n-a sunat niciodata atat de bine. Foarte faini si energici, iar Charlotte Cooper este o bassista foarte buna… si la propriu si la figurat.

De trei ani de cand se fac petrecerile tematice de la Sziget, n-am reusit niciodata sa ajung si eu la Color Party din diverse motive.

Iata ca de data asta am reusit, in sfarsit sa vad si eu “pe viu” explozia de culoare. Am fost insa am dezamagit de rezultat si n-am reusit sa fac poze foarte faine. Ce-i drept, am stat si destul de departe de actiune caci nu voiam sa stric aparatul foto.

A sosit apoi momentul sa-i revad pe Kasabian. A fost a treia oara anul acesta si inca de cand i-am descoperit la Werchter, au devenit una din trupele pe care-as vrea sa le vad de fiecare data cand am ocazia.

Tocmai d-aia am si ales sa plec spre Sziget, imediat dupa concertul lor de la Summer Well. Baietii stiu sa interactioneze cu publicul, iar piesele lor te indeamna sa te misti incontinuu.

Concertul a fost transmis live de Telekom, asa ca am profitat de ocazie si am scos steagul “la produs” cadre faine pentru cei de-acasa. La un moment dat m-am ridicat pe umerii unor baietii si l-am facut un pic sa rada pe Tom cand m-a vazut cocotat asa.

Atmosfera a fost dementiala si deja publicul de la Sziget Festival incepe sa devina preferatul meu. Oamenii astia chiar stiu sa faca pogo si sa se distreze la maxim.

Dupa Kasabian, m-am dus, din nou, la cortul A38 pentru a prinde finalul concertului lui Jamie Woon. Era destul de putina lume, comparativ cu celelalte trupe care au cantat acolo, dar presupun ca majoritatea au fost la main stage.

A fost destul de plictisitor concertul sau, dar macar am prins si eu “Shoulda“, piesa care l-a facut celebru.

Headlinerul zilei a fost insa Avicii. Pe DJ-ul suedez am avut ocazia sa-l vad la lucru in urma cu doua saptamani la Untold Festival si recunosc ca am fost dezamagit de setul sau.

Nici la Sziget n-a fost mai breaz. Poate doar un pic mai saltaret decat la Cluj, dar finalul a fost total anost, chiar daca mi-a placut ca a incheiat cu “A Sky Full of Stars” de la Coldplay.

A fost insa nebunie in public, ieri fiind prima zi sold-out de anul acesta, iar la scena principala s-au adunat cei mai multi oameni de pana acum.

Eu n-am reusit sa stau prea mult in fata cu steagul pentru ca era prea haos si ma pastram pentru Gramatik, asa ca m-am dus mai in spate pentru a prinde cateva cadre faine cu artiviciile. Insa dezamagire, ca n-au fost deloc :))

Ma cam durea spatele asa ca la recomandarea lui Andi am fost si la concertul Dropkick Murphy’s de la cortul A38 pentru a-mi reveni.

Nu stiu cum sa va explic cat de tare-a fost atmosfera acolo. Va zic doar ca tricoul meu a fost mult mai ud decat la inceputul zilei dupa baia oferita de pompieri. O sa va zic doar atat: punk celtic. Restul va imaginati voi.

Dupa ce mi-am schimbat tricoul m-am intors la A38 pentru concertul lui Gramatik. Asteptam cu nerabdare reintalnirea cu dj-ul sloven, insa problemele de sunet au cam stricat seara.

S-a auzit foarte prost si parca si publicul (pe care l-am tot laudat azi) a fost mai anost din aceasta cauza. A compensat insa poza de final, pe care abia astept s-o urce pe instagram. O sa fie epica :D

Seara s-a incheiat cu un meaga show oferit de Kinfe Party alaturi de care am dansat pana in zori. M-am mai plimbat ce-i drept si pana la Sziget Beach, iar rasaritul m-a prins pe malul Dunarii pe ritm de Bolero, evident.

A fost primul meu rasarit la Sziget in 5 ani de cand vin aici si a incununat o zi foarte lunga si foarte misto.

Azi se anunta o zi mai lejera, asa ca o sa profit de ocazie sa ma odihnesc. Sau cel putin asa planuiesc. Nu se stie aici ce iti poate oferi fiecare zi.

Pe voi va las insa acum cu multe poze din ziua 3 de la Sziget Festival 2015. What you SZI is what you GET.