Robbie Williams @ The O2, Londra

Sambata seara am avut ocazia sa iau parte la cel mai tare concert din viata mea de pana acum – Robbie Williams la Arena O2 din Londra.

L-am descoperit pe RW cu mult mai tarziu decat ar fi trebuit, cam la vreo 2 ani de la show-urile de la Knebworth de care sunt convins ca auzit deja toata lumea sau cel putin cei interesati de acest articol.

Dupa ce-am revazut acum aproape 6 ani acel concert mi-am zis ca trebuie sa ajung si eu la un concert de-al lui. Si cum din 2006 si pana acum Robbie n-a mai avut niciun turneu, in ciuda lansarii albumului “Reality Killed the Video Star” din 2009, n-am mai avut pana acum sansa sa il prind pe vreundeva. Pe unde-a mai cantat, ori au fost show-uri private, ori a cantat pentru Regina, ori nu-mi permiteam sa ajung.

Iata ca de data asta “norocul” mi-a suras si am reusit sa prind bilete la unul din cele trei concerte pe care acesta le-a sustinut pe 22, 23 si 24 noiembrie la Arena O2 din Londra. “Norocul” mi l-am facut si singur, pentru ca am fost pe faza si-am urmarit atent aproape tot ce s-a postat pe pagina lui oficiala. Povestea cumpararii biletelor o gasiti aici, n-are rost sa ma mai repet.

[divider2]

[divider2]

Am ajuns la Londra vineri, cu o zi inainte sa-l vad pentru prima data live si pentru ca imi place sa fiu pregatit inainte sa merg la un concert, am dat o tura pe la O2 si vineri ca sa vad ce si cum. Asa am aflat lucruri utile precum ca urma sa am acces si cu aparatul DSLR la concert sau ca daca vreau sa prind locuri cat mai in fata, ar trebui sa ma asez la rand cu cateva ore inainte de deschiderea portilor.

Cu ocazia asta mi-am luat si tricou si bratara cu RW de la standul cu merchandise si am inspectat un pic arena O2, care nu se rezuma doar la sala de spectacole. Sunt foarte multe restaurante si baruri (aveau meniuri speciale cu ocazia concertului cu cocktailuri “Let me entertain you” sau “Feel”), un muzeu al muzicii britanice, un show-room Nissan si chiar un cinematograf 3D. Aici au loc, pe langa concerte, si competii sportive gen meciuri de tenis sau baschet. E un fel de “Sala Polivalenta” de la noi, da’ nu prea.

[divider2]

[divider2]

Cu temele facute, m-am prezentat sambata inca de la ora 17:00 la rand pentru a intra la concert si-am constatat ca ar fi trebuit sa vin mai devreme. N-a fost mare tragedie insa, pentru ca la ora 18:30 cand s-au deschis portile, am intrat destul de repede, iar pentru ca scena era in mijlocul salii, am prins locuri destul de in fata (randul 3, mai exact). Pentru ca Nico si Bianca fusesera cu o seara inainte, mi-au dat un “pont” ca ar fi mai bine daca m-as aseza in spre peluza, pentru ca acolo urma sa cante mai mult. Zis si facut si chiar asa a si fost (multumesc nicoooo).

Chiar daca Robbie sustinuse acelasi show si joi si vineri, am incercat pe cat posibil sa nu vad nimic din ce avea sa urmeze. In afara de un articol din London Evening Standard citit in fuga la metroul londonez, n-am citit/vazut nimic de la concertele precedente. Stiam insa de vineri ca pentru show-ul din acea seara o sa fie prezent si Gary Barlow, colegul lui Robbie din Take That, dar asta nu m-a afectat pentru ca sambata n-a mai venit si el.

[divider2]

[divider2]

Asadar, iata-ma in randul 3 la concertul pe care l-am asteptat de-atata timp. N-are rost sa va zic de zambetul meu tamp pe care-l aveam pe fata atunci cand am intrat in arena. Cele doua ore in care am asteptat sa inceapa show-ul au trecut foarte greu, pentru ca eram cu totii nerabdatori sa-l vedem la treaba pe domnul Williams.

Asteptarea insa a meritat cu varf si indesat pentru ca Rob a facut un spectacol pe masura asteptarilor si confirma faptul ca si-a revenit si ca are chef de cantat. Britanicii l-au primit foarte bine, iar ego-ul lui se simte bine dupa aceste 3 nopti de la The O2.

[divider2]

[divider2]

Show-ul a inceput la ora 20:45 pe acordurile piesei “Hey wow yeah yeah” de pe noul album “Take The Crown”, membrii band-ului facandu-si rand pe rand aparitia pe scena, totul culminand cu un Robbie Williams gata de show. Am intrat repede in priza cu “Let me entertain you”, toata arena sarind si cantand alaturi de el fiecare vers. E valabil si pentru celelalte piese, exceptand poate cateva de pe noul album. N-a fost cazul insa si pentru mine, pentru ca in ultimele doua saptamani am avut pe repeat albumul, astfel ca stiam toate piesele. V-am zis ca imi place sa ma duc pregatit la concertele artistilor preferati.

[divider2]

[divider2]

Cu toate astea, n-a cantat foarte multe piese de pe “Take the Crown” si nici macar de pe “Reality Killed the Video Star” sau “Rudebox”. A fost aproape ca la Knebworth, respectand insa proportiile arenei. Daca acolo erau 100.000 de oameni, aici au fost doar 20.000.

Show-urile de la O2 l-au avut ca invitat special pe Guy Chambers, cel alauri de care Robbie a facut primele sale albume,“I’ve been expecting you”, “Life trough a lens”, “Sing when you are winning” si “Swing when you are winning”. Impreuna, chiar in fata mea, au cantat “Eternity”, “Mr. Bojangles” si “She’s the One”.

[divider2]

[divider2]

N-au lipsit din playlist nici “Feel”, “Come undone” (nu, n-a luat pe nimeni pe scena, stati linistite fetelor, n-ati ratat nimic), “Millenium”, “Bodies”, “Kids”, “Hot Fudge”, “Monson”, “Karma kiler” sau “Lazy Days”.

De pe noul album am ascultat single-ul de number one din UK – “Candy”, noul single – “Different”, viitorul single – “Be a boy” si alte cateva piese pe care oricum nu le stiti.

[divider2]

[divider2]

[column size=”1-2″]

Aproape fiecare la fiecare piesa se schimba decorul, de sus coborand diverse decoratiuni menite sa fie in ton cu piesa respectiva. Fiind scena circulara (360), Robbie a incercat sa multumeasca pe toata lumea si s-a plimbat pe toata scena aproape tot concertul.

Au existat evident si o serie de glume facute de Robbie, in care ii “ataca” pe fostii colegi de la Take That sau cand se lua de Regina ca l-a facut pe Gary Barlov OBE (Order of the British Empire)si pe el nu l-a bagat in seama. Astea au fost niste inside jokes pe care doar britanicii le-au inteles.

Fiind un adevarat entertainer, a mentinut tot timpul o conexiune cu publicul, care a fost la randul sau alaturi de el pe toata durata concertului.

Am reusit sa dau de cateva ori tonul la bis cu “Robbie, Robbie, Robbie”, semn ca anii din peluza dinamovista n-au fost in zadar. La bis, Robbie ne-a rasplatit cu “Strong”, “Different” si cu un “Angels” dedicat fiicei sale Teddy, pe care eu l-am “savurat” cu toata fiinta mea. Seara s-a incheiat cu “Losers”, piesa care inchide si ultimul album al lui Robbie Williams.

Cu toate ca am mai fi vrut cu totii ca show-ul sa continue, din pacate asta a fost tot si dupa aproape doua ore, RW a parasit scena in aplauzele tuturor.

[column size=”1-2″ last=”1″]

Setlist

[list style=”blue”]

• Hey Wow Yeah Yeah
• Let Me Entertain You
• Lazy Days
• 2001 / Karma Killer
• Candy
• Rock DJ
• Gospel
• Monsoon
• Eternity
• Mr. Bojangles
• She’s the One
• Be a Boy
• Come Undone
• Bodies
• Feel
• Not Like the Others
• Millennium
• Hot Fudge
• Kids

[/list]

[list style=”red”]

• Strong
• Different
• Angels
• Losers

[/list]
[/column]

[divider2]

[divider2]

Faza cea mai tare a fost ca imediat dupa concert, am ridicat de la zona de merchandise inregistrarea concertului pe care tocmai il vazusem. Daca cei de la RHCP au venit anul asta cu ideea downloadarii de pe net a concertelor din fiecare tara, iata ca organizatorii concertului lui Robbie Williams au venit cu ceva si mai tare.

Pentru fiecare din cele 3 seri, cei care doreau puteau sa-si cumpere inregistrarea concertului pe CD, imediat dupa ce acesta s-a incheiat. Cum functioneaza treaba? Prima parte a concertului pe un CD, a doua pe un alt CD, iar bis-ul poate fi downloadat de pe un link special cu ajutorul unui cod unic primit de fiecare.

Nu vreau sa stiu cata munca e in spatele acestei chestii si cum au reusit acesti oameni sa faca acest lucru posibil. Acestea ziind fise, imediat dupa concert, in drum spre casa, ascultam in masina concertul la care tocmai fusesem prezent. Isn’t that cool?

[divider2]

[divider2]

Show-ul de sambata a fost transmis live si pe Sky 1 HD si sper sa apara pe vreundeva si inregistrarea acestuia. Am incercat sa tin steagul Romaniei sus, dar nu stiu daca s-a vazut pe inregistrare. Oricum mi-au umplut cei din spate frigiderul… .

Inca nu-mi vine sa cred ca scriu aceasta cronica de concert. E unul din acele momente in care stai sa te gandesti daca nu cumva a fost totul un vis si ca urmeaza sa te trezesti dintr-o clipa in alta. Se pare insa ca visul a devenit realitate si luand in considerare faptul ca in ultimii doi ani am taiat aproape toate lucrurile importante de pe bucket list, pot spune ca poa’ sa vina linistit sfarsitul lumii acum. In caz contrar, ar trebui sa-mi revizuiesc lista si sa adaug lucruri noi.

[divider2]

[divider2]

In concluzie, Robbie Williams is back si am mari sperante ca anul viitor o sa plece intr-un nou turneu european  a anuntat deja datele pentru turneul european de anul viitor. Cat despre o vizita la noi in tara, inca nu stiu ce sa zic. Din ce-am observat nu pare ca am fi foarte multi fani Robbie Williams aici in tara, dar ramane de vazut cati ne adunam pe pagina de Facebok Robbie Williams Romania pe care o inaugurez cu ocazia asta. Am zis ca daca oricum sunt la curent cu ce se intampla, de ce sa nu impart aceste lucruri si cu cei care sunt cu adevarat interesati de RW.

[divider2]

[divider2]

Indiferent daca vine sau nu in Romania, sfatul meu este sa mergeti voi dupa el, oriunde ar concerta. Merita fiecare banut si fiecare sacrificiu facut pentru a ajunge acolo. Asta ca sa nu va mai aud ca “ma urati” pentru ca l-am vazut live. Biletele pentru turneul de la anul se pun in vanzare pe 29 noiembrie. Luati-le repede pentru ca va garantez ca se vor vinde imediat.

Foto: Alin Pandaru | mai multe poze pe pagina de facebook