Saptamana trecuta a fost singura saptamana din luna iunie in care am stat acasa in Bucuresti. Ma rog, nu foarte mult, pentru ca weekend-ul m-a prins pe malul marii si evident ca nu puteam rata ocazia de a alerga si acolo.
Cea de-a sasea saptamana de antrenament a inceput insa cu o alergare usoara in Parcul Carol, la ceas de seara. Am reusit sa-mi fac un traseu numai bun pentru alergarea de 5k si imi place aici ca am cateva pante care adauga un pic de dificultate antrenamentului.
Pentru cea de-a doua alergare a saptamanii am ales sa merg pe pista de atletism a stadionului Dinamo. Nu mai fusesem de mult acolo si chiar voiam sa o las mai moale cu asfaltul. Am inceput insa antrenamentul un pic cam rapid pentru ritmul obisnuit si pentru ca s-a intamplat asta, am zis ca ar fi chiar fain sa o tin asa toti cei 8 km pe care ii aveam de alergat.
Pe la km 3 mi s-a alaturat si Daniel Moga, care, involuntar m-a ajutat sa mentin pace-ul sub 5 min/km, astfel ca la finalul antrenamentului ma puteam lauda deja cu recordri pe distantele de 1 km, o mila, doua mile si de 5 km.
Cu un pace mediu de 4:27, a fost una din cele mai bune alergari ale mele. evident ca momentan nu pot duce pace-ul asta pe distante mai lungi, dar e o imbunatatire fata de pana acum.
In curand o sa incep si antrenamentele cu intervale pentru a-mi mari atat viteza, cat si rezistenta. O sa fie distractiv.
Sa alergi la rasarit e de cele mai multe ori foarte fain, mai ales daca iti place sa te trezesti de dimineata. Dar sa alergi la rasarit, iar apoi sa te arunci in mare eu zic ca e un sentiment muuult mai misto si am zis sa-l experimentez.
Asadar, dupa o zi de vineri lunga, un drum spre mare pana la ora 3 si cu inca 3 ore de petrecut pe plaja, iata-ma pe mine la ora 6 dimineata dand ture intre Stuf si Expirat (fix 500m sunt intre ele).
Se uita lumea un pic ciudat la mine, dar eu cum aveam castile la mine si eram in lumea mea, nu prea le-am dat atentie.
Baia in mare a fost bonus, dupa 5 km de alergare, numai buni inainte de un somn lung la umbra, in hamac.
Eh si daca sambata am alergat la rasarit, am zis ca duminica as putea sa alerg la apus. Si unde e cel mai frumos apus din Bucuresti, daca nu pe Lacul Morii?
Cu amenintarea catorva nori care dadeau impresia ca o sa ploua, imediat ce m-am intors de la mare m-am oprit direct pe digul care inconjoara lacul si mi-am inceput tura de 8 km programata pentru ultimul antrenament al saptamanii cu numarul sase.
Daca pe pista de la Dinamo n-am avut deloc probleme la genunchi, chiar daca am alergat destul de repede, pe betonul de pe Lacul Morii am simtit ceva deranj si oricat de misto ar fi traseul acolo, cred ca o sa evit sa mai alerg acolo in urmatoare perioada.
[divider2]
Cam asa fu si saptamana a sasea de antrenament. Inca nu-mi vine sa cred ca au trecut deja atatea si ca am alergat peste 150 km pana acum in sesiunile de antrenament.
Saptamana asta m-a prins iar plecat si o sa revin cu impresii despre cum e sa alergi pe un teren de golf. Bonus, finalul saptamanii ma prinde la o competitie tare faina, Maratonul DHL – editia a 10-a, la care se pare ca voi alerga 21 km.
Un pic mai mult decat era programat in planul meu de antrenament, dar sunt convins ca o sa fie bine.
Mișcarea înseamnă sănătate! dar parcă se zice și că tot ce-i mult nu-i prea bun…
[…] Misiunea Berlin Maraton – saptamana 6 – faza pe “alergat in Vama” June 17, 2015 […]