Fix acum 10 ani, pe 12 august 2011, ajungeam pentru prima data pe Insula Libertatii, la Sziget Festival, locul de care aveam sa ma indragostesc iremediabil.
De-atunci si pana acum am fost in fiecare an pe 12 august acolo, transformand practic aceasta zi in #ZiuaSziget.
Ma rog, aproape in fiecare an pentru ca anul acesta din pacate nu am mai putut sa ajung acolo din cauza COVID-ului, chiar daca aveam bilete de avion cumparate spre Budapesta azi. Dar mai multe despre asta un pic mai tarziu.
O sa incep cu inceputul si ne intoarcem in timp in 2009, cand am fost la CokeLive Peninsula in Targu Mures. Chiar daca nu a fost practic primul meu festival (primul fiind CokeLive-ul de pe Lacul Morii din 2007 dinainte de BAC, unde am i-am vazut pe The Prodigy, hehe), a fost prima data cand am simtit cu adevarat ce inseamna atmosfera de festival si a inceput sa-mi placa ideea de a merge la festivaluri.
Auzisem de Glastonbury si urmarisem clipuri de-acolo si mi se parea fascinant sa vad zeci de mii de oameni in public, insa cu ocazia Peninsula, care se numea si FelSziget (adica peninsula, dar in limba maghiara), am descoperit si Sziget, fratele mai mare din Budapesta. Mi-a povestit despre el bunul meu prieten Claudiu si de-atunci a incoltit in mine ideea de a merge acolo macar o data in viata.
Prin 2010 i-am descoperit pe baietii de la 30 Seconds to Mars si mi-am zis ca ar fi misto sa merg la un concert de-al lor, insa era un pic cam tarziu sa merg sa-i prind la Sziget in anul respectiv, asa ca m-am resemnat cu ideea ca poate o sa-i prind in Romania.
Un an mai tarziu insa, o intamplare nefericita a facut ca baietii sa fie din nou confirmati la Sziget. Initial acolo ar fi trebuit sa cante Amy Winehouse, insa din pacate pe 23 iulie 2011 a intrat in clubul artistilor care au murit la varsta de 27 de ani.
Avand deja experienta unui festival international, la Oxegen in luna iulie a aceluiasi an, am zis ca e ocazie pe care nu trebuie s-o ratez, asa ca i-am convins pe Stanciu si pe Flavia sa facem gasca si sa mergem la Sziget. Nu aveam la vremea respectiva buget sa stam toata saptamana acolo, asa ca am ales cea mai ieftina varianta care ne permitea sa si campam pe insula si anume sa luam doua bilete de cate o zi.
Dupa vreo 12 ore de condus (ma rog, conduse de Stanciu), iata-ne in sfarsit la Sziget. Tin minte si-acum ca ne-am pus cortul in primul loc liber pe care l-am gasit, iar uitandu-ma acum in urma, a fost probabil unul din cele mai proaste locuri alese pentru a campa. Dar eram si noi mici si nu stiam ce si cum.
In prima zi de festival i-am vazut pe The Prodigy (pe care ii vazusem si la Peninsula in 2009, dar si la Bucuresti cu o luna inainte si se pare ca avem in pattern aici), dar si pe Skunk Anansie si Trentemoller.
A doua zi a fost insa cea pe care o asteptam, iar concertul 30 Seconds to Mars a fost exact cum ma asteptam. Epic. Am scris mai multe despre experienta din primul an pe urban.ro.
Ei bine dupa doar doua zile acolo mi-am spus ca e musai sa revenim si in 2012, lucru pe care l-am si facut. Insa nu oricum, ci din postura de parteneri media. Pentru ca la vremea respectiva scriam foarte des despre concerte si festivaluri, Cristina Hurdubaia, cea care se ocupa la vremea respectiva de comunicarea festivalului pe teritoriul Romaniei mi-a descoperit blogul si mi-a propus sa devin partener oficial al festivalului.
Ulterior am luat si Urban.ro in aceeasi barca si a inceput o prietenie tare frumoasa cu acest festival care ne oferea acces “gratuit” in schimbul promovarii festivalului inainte, in timpul si dupa ce acesta se incheia. Un schimb cinstit as spune eu, de care am profitat la maxim si care mi-a dat intr-adevar posibiliatea sa merg in fiecare an acolo.
Insa nu doar pentru ca primeam acreditare mergeam, ci efectiv pentru atmosfera de-acolo. Pentru ca timp de o saptamana te deconectezi de tot si doar te bucuri de muzica si oameni misto fara prejudecati. Va reamintesc ca eram un roman, la un festival unguresc, care flutura steagul Romaniei in fata scenei principale si n-am avut niciodata probleme din cauza asta.
Sa revenim insa la poveste. 2012. Ce an misto. Am facut din nou gasca cu Stanciu, insa de data asta Flavia n-a mai putut ajunge. Am avut-o insa pe Teo cu noi, asa ca tot in formula de 3 am fost #RomaniLaSziget.
Asteptam cu nerabdare sa-i vad pe The XX, insa m-am bucurat sa-i vad si pe Placebo, Korn, Sum 41, Snoop Dogg si pe multi altii. A fost o experienta mult mai intensa, mai ales ca trebuia sa ne bucuram si de festival, dar in acelasi timp sa scriem si articole si sa sortam fotografiile de cu o zi in urma.
12 august a picat anul acela in ultima zi de festival, atunci cand i-am vazut pentru prima data pe The Killers, care au incheiat corespunzator o prima experienta completa pentru mine la Sziget.
2013 a venit la pachet cu primul combo de trei festivaluri intr-o saptamana. Fix inainte de Sziget, am trecut pe la Padina Fest, un festival micut foarte misto, desfasurat pe platoul muntilor Bucegi, care ne-a oferit ocazia de a ne incarca un pic bateriile inainte de o noua saptamana pe Insula Libertatii.
Acela a fost de fapt primul an in care au folosit sintagma de “Island of Freedom” care a ramas definitorie pentru Sziget si primul an cand s-a deschis si zona de Sziget Beach, dar si primul an cu cortul de circ.
De data asta am fost in formula de 4, alaturi de acelasi Stanciu, la care s-au alaturat Andra si Claudiu. Ce-a fost insa atipic a fost faptul ca in penultima zi de Sziget am plecat din Ungaria pana in Polonia, in Cracovia, la CokeLive-ul lor pentru a-i vedea pe Florence + the Machine.
A fost o experienta interesanta cu vreo 16 ore de condus (dus-intors) si doar vreo 3 ore petrecute efectiv la festivalul polonez. Chiar daca de-atunci si pana acum am mai vazut-o pe Florence de vreo 4 ori, tot as repeta experienta aia.
La Sziget am apucat sa-i vedem printre altii pe Blur, Empire of The Sun, Biffy Clyro si pe David Guetta, cel care a si incheiat festivalul. L-am ratat pe Mika in ziua in care am lipsit, iar printre alte experiente notabile se numara si faptul ca am facut bungee jumping.
Ziua de 12 august m-a prins pe Insula Libertatii in ziua de dupa festival, cand e de fapt cel mai trist pentru ca trebuie sa strangi cortul si sa mergi acasa.
In 2014 am profitat de faptul ca in sfarsit Summer Well nu se mai intersecta cu Sziget si inainte de a pleca in Ungaria, am trecut si pe-acolo, astfel ca in acel an am avut parte din nou de 9 zile de festival consecutive.
De data asta am marit gasca si am ajuns 8 #RomaniLaSziget, lui Stanciu, lui Claudiu si Andrei alaturandu-se si Cornelia, Leonte, Lucian si Ceriza.
O parte din artistii de la Summer Well au fost si la Sziget, insa nu m-a deranjat sa-i vad de doua ori pe The 1975 sau pe Bastille.
A fost un an in care line-up-ul a fost foarte bun inca din ziua -1 si am avut ocazia sa-i vad pe blink-182, Imagine Dragons, Skrillex, Macklemore & Ryan Lewis, Outkast, Placebo sau The Prodigy.
Show-ul de final a fost oferit de Calvin Harris, iar #ZiuaSziget s-a nimerit in ziua 0 de festival, cand l-am vazut pe deadmau5.
In 2015 am repetat combo-ul Summer Well – Sziget si uitandu-ma un pic inapoi, cred ca asta a fost editia mea preferata. Nu de alta, dar am avut ocazia sa-mi vad artistul preferat, aka Robbie Williams chiar din prima zi de festival.
A urmat apoi Florence si n-a mai trebuit sa mergem pana in Polonia ca s-o vedem, iar de-alungul intregii saptamani i-am mai vazut printre altii pe Major Lazer, Asaf Avidan, Gogol Bordello, MØ, Passenger, Kings of Leon plus Foals si Kasabian pe care ii vazusem si la Summer Well.
Festivalul s-a incheiat cu un epic concert Limp Bizkit, in care am reusit sa am cel mai epic moment de la Sziget, dar si cu un mega show Martin Garrix si un super concert marca Passenger.
Gasca din 2015 a fost un pic mai restransa, doar cu Lucian, Ceriza si Claudiu, la care s-au adaugat si Adina si Elena. A fost prima fara Stanciu, dar mi-a promis ca o sa ne revedem acolo curand.
12 august 2015 ne-a prins in ziua a treia de festival, cand i-am vazut pe The Script si am prins si-o pana de la ei la finalul concertului.
2016 a fost anul cu cea mai numeroasa gasca de #RomaniLaSziget si primul an cand am facut daily vloguri de-acolo. De asemenea a fost primul an cand am facut noul combo de august – UNTOLD – Sziget.
Am plecat in gasca de 8, cu Raluca, Lucian, Ceriza, Bianca, Neuronu, Andreea si cealalta Bianca, insa acolo ne-am petrecut si cu Laura, Bancila, Catalin si BaBu de la formatia Gray Matters care a si cantat la festival. A fost insa primul an fara Claudiu si recunosc ca a fost foarte ciudat.
In materie de line-up, a fost foarte bun, cu Muse, David Guetta, Bring Me The Horizon, Sia, The Chemical Brothers, Years & Years si multi altii.
A fost insa primul an cand am simtit ca se aglomereaza treaba mai mult ca in alti ani, mai ales la show-ul Rihannei cand a fost sold-out cu vreo 90.000 de oameni pe insula.
In 2016 festivalul a inceput de miercuri, astfel ca #ZiuaSziget a fost tot in a treia zi de festival, in care i-am vazut pe Manu Chao si pe Bastille.
In 2017 am fost doar eu cu trei fete la Sziget si n-a fost chiar atat de rau pe cat poate parea. Am facut iarasi combo-ul cu Untold si am plecat direct de la Cluj si la fel ca anul precedent am ajuns cu o zi inainte de a incepe festivalul propriu-zis, astfel ca am petrecut si in acel an 8 zile de fapt pe Insula Libertatii.
Le-am luat cu mine pe Raluca, Bianca si Carina, iar ulterior ni s-au alaturat si Adina cu Saru, dar cu care n-am petrecut chiar atat de mult timp. Ne-am intalit pe-acolo si cu Bie si cu Alex, dar in mare parte a timpului mi-am petrecut festivalul cu cele trei fete mai sus mentionate.
Highlight-ul editiei a fost pentru mine show-ul facut de Pink in prima zi de festival, insa tot line-up-ul a fost misto. Cu Wiz Khalifa, The Chainsmokers, Dimitri Vegas & Like Mike, Kasabian, George Ezra, Dubioza Kolektiv si multi multi altii.
#ZiuaSziget de 12 august s-a nimerit in a patra zi de festival, cand l-a revazut pe Macklemore. Si de-aici am facut daily vlog.
In 2018 am fost iarasi in gasca de patru #RomaniLaSziget, de data asta cu Livia, Lucia si David. De data asta am facut combo-ul cu trei festivaluri in doua saptamani, pentru ca dupa Untold si Sziget am plecat direct la Awake Festival.
O editie foarte misto, cu un line-up excelent cu Arctic Monkeys, Gorillaz, Kendrick Lamar, Lana del Rey, Shawn Mendez, Mumford & Sons si Kygo printre headlineri.
A fost anul in care am descoperit si scena secreta din toaleta si in care i-am vazut pe Satra Benz acolo.
ZiuaSziget a fost cu adevarat speciala pentru ca am vazut-o pe Dua Lipa. Si de-aici am facut daily vloguri.
Ultima editie de Sziget la care am participat a fost, evident in 2019 si a venit la pachet cu cateva premiere. A fost pentru prima data din 2012 cand n-am mai avut acreditare, astfel ca mi-am cumparat bilet pentru doar 5 zile de festival. Mutarea in Londra a facut lucrurile un pic mai complicate si n-am mai avut suficiente zile de concediu cat sa pot sa stau o saptamana.
O alta premiera a fost faptul ca n-am mai stat la cort, lucru care recunosc ca nu mi-a displacut si mi-a dat ocazia sa experimentez si altfel festivalul. Pentru ca n-am mai avut acreditare, nu mi-am mai batut capul atat de mult nici cu fotografii sau articole sau vloguri de-acolo in timp real, asa ca m-am bucurat mai mult de festival si din postura de civil.
Partenerii de distractie au fost Andreea, Catalina, Luciana si George, cu care chiar mi-am distrat la Martin Garrix, Tove Lo, Maklemore, Post Malone, Foo Fighters si preferatii mei, twenty one pilots.
Ziua Sziget m-a prins in penultima zi de festival cu aceeasi Florence + The Machine.
2020 a venit la pachet cu o pandemie si din pacate festivalul a fost anulat. Asta insa nu m-a oprit din a respecta traditia, astfel ca pe 12 august am dat o fuga pana in Budapesta cu masina pentru a mai petrece inca o noapte pe Insula Libertatii.
A fost foarte dubios sa vad locul gol, fara nicio scena, fara niciun cort, fara nicio ghereta de mancare. Insa am respectat traditia si am fost acolo chiar si fara sa fie festival.
Din pacate si anul acesta a fost anulat festivalul si chiar daca aveam planuita o noua aventura pe Insula Libertatii pe 12 august, se pare ca domnul COVID a avut alte planuri pentru mine.
Voiam sa plec de dimineata din Londra cu avionul, sa ma duc pana pe Insula Obuda, iar pe seara sa ma intorc inapoi in Marea Britanie. Insa in ciuda vaccinului, tot am reusit sa ma infectez cu cateva zile inainte de plecare, astfel ca pentru prima data din 2011, n-o sa fiu acolo pe 12 august.
Vestea buna este ca incepand de azi se pun in vanzare biletele pentru editia de anul viitor, care se va desfasura in perioada 10-15 august, astfel ca o sa revin cu siguranta in 2022 acolo.
Au fost 10 ani plini de amintiri pe Insula Libertatii si 10 ani in care Sziget a fost highlight-ul anului. E un festival ce inglobeaza tot ce e mai misto la un festival de muzica si pe care vi-l recomand cu mare drag. Macar o data in viata. Insa atentie, creeaza dependenta.