Weekendul ce tocmai s-a incheiat m-a gasit pentru a doua oara la TIFF, Festivalul International de Film Transilvania, ajuns anul acesta la cea de-a 14-a editie.
Din pacate n-am apucat sa vad foarte multe filme, dar am reusit sa vad ce era #devazut in primul weekend de TIFF. Peste 2.500 de spectatori au fost prezenti la gala de deschidere a festivalului ce a avut loc in Piata Unirii din Cluj-Napoca.
Tudor Giurgiu s-a aratat incantat de faptul ca biletele la proiectii se vad in numar dublu fata de anul trecut si de faptul ca din ce in ce mai multa lume este interesata de filmele prezentate la TIFF. Inainte de proiectia filmului “Wild Tales” am asistat la un scurt flash-mob pus in scena de Compania de Tango Cluj si la un scurt preview al show-ului “FierS à Cheval” pregatit de Compagnie des Quidams.
Wild Tales – Povesti Traznite
Filmul regizat de Damian Szifron si produt de Pedro Almodovar reprezinta o colectie de 6 povesti care mai de care mai “traznite” fara a avea o legatura directa intre ele. Singurul lucru comun pe care l-am vazut ar fi modul in care personajele principale incearca sa-si faca singure dreptate in situatiile in care au fost pusi.
E o comedie neagra, care te va face sa razi si in acelasi timp recunoscator ca nu ti s-a intamplat si tie ceva asemanator. Pana la urma, noua romanilor, ne cam place sa facem haz de necaz, chiar daca de cele mai multe ori este de necazul celorlalti.
Din fericire, spre deosebire de multe din filmele de la TIFF, Wild Tales poate fi vazut in curand si in cinematografele de la noi din tara. Mai exact, de pe 12 iunie si va recomand din tot sufletul sa mergeti sa-l vedeti. 
Kurt Cobain: Montage of Heck
In cea de-a doua zi de TIFF m-am intors la Castelul Banffy din Bontida. Nu pentru Electric Castle Festival, dar tot pentru ceva legat de muzica pentru ca sambata seara a fost proiectat probabil singurul documentar complet despre viata lui Kurt Cobain.
N-o sa zic acum ca am fost #fandemic Nirvana, dar nici ca sunt strain de muzica lor si de ce-au insemnat pentru intreaga industrie muzicala. Despre cate generatii de trupe au inspirat si cate or sa mai inspire si pe viitor.
Filmul este insa despre Kurt Cobain si despre viata lui tumultuoasa care a crescut intr-o familie cu probleme si in care s-a dat o lupta intre modul in care se prefacea ca nu-i pasa ca este celebru si cool si dorinta continua de a se simti iubit si apreciat de cei din jur.
Chiar daca era un copil foarte talentat si frumusel, cu toate astea s-a confruntat inca de-atunci cu ”misto-uri” (a se citi bullying) atat din partea celorlalti, cat si din partea tatalui sau, lucru care a produs ceva deranj in capul lui si care l-a facut sa se ”izoleze” in arta, fie ca era vorba de desene, fie ca era vorba de muzica.
In ciuda succesului pe care l-a avut cu Nirvana, in ciuda relatiei destul de misto cu Courtney Love si a venirii pe lume a fiicei sale Frances Cobain, ”demonii” din capul sau au invins si l-au impins in cele din urma la sinucidere, la doar 27 de ani.
Documentarul ”Montage of heck”, care a preluat numele dupa un mixtape facut de Cobain in adolescenta, incearca sa ne faca sa intelegem viata lui, iar Brett Morgen, regizorul acestui material, a urmat fix sfatul lui Kurt “Look through my things and figure me out”.
Dupa o munca de mai bine de opt ani de zile, documentarul ne prezinta fragmente din filmari private ale lui Kurt, insemnari de jurnal, inregistrari telefonice si interviuri cu persoane cheie din viata lui, montate intr-un mod excelent, iar pe fundal, avem evident piese de la Nirvana, care spun la randul lor povestea lui Cobain.
E un documentar muzical atipic pentru ca nu este nici genul care iti prezinta artistul suit pe un piedestal, facut “de fani, pentru fani”, dar nici nu este genul care sa iti strice imaginea artistului care sa-ti arate cat de groaznic era el de fapt.
Mi-as dori ca aces documentar sa fie vazut de cat mai multa lume si spre ca HBO (producatorii acestui film) sa-l transmita si la noi. E lung, poate deveni “plictisitor” la un moment dat, dar daca noi am rezistat doua ore jumate aproape inghetati de frig la Bontida, cu siguranta puteti sa-l vedeti si voi din confortul canapelei de acasa.
[divider2]
Din pacate doar asta a insemnat aventura mea la TIFF anul acesta. “Distractia” insa abia acum incepe, iar uitandu-ma pe programul urmatoarelor zile pot spune ca-mi pare un pic rau ca n-am mai stat.
[…] pe atat de mult mi-a parut rau ca n-am ajuns la Bontida si anul acesta. (ma rog, am ajuns un pic cu ocazia TIFF, dar intelegeti voi ce vreau sa […]