Nu scriu foarte des despre copilaria mea, insa m-a inspirat un pic initiativa Sabinei de Ziua Copilului cand m-a rugat sa-i spun trei cuvinte care mi-au marcat copilaria. I-am spus ca acestea ar fi: prietenie, amintiri si joaca.
Fiind insa mai mult pe drumuri zilele-astea n-am avut timp sa si dezvolt un pic subiectul, dar acum profit de ocazie sa va povestesc mai multe despre cateva din lucrurile care mi-au marcat copilaria.
Daca acum nu mai pot sa-mi imaginez un calculator fara Internet, ei bine, cand aveam 9-10 ani nu puteam sa-mi imaginez o zi fara sa ies la fotbal pe maidan cu vecinii din cartier. Bateam mingea de dimineata pana seara (dupa ce ne terminam temele, evident) si chiar daca nu eram eu cel mai bun la sportul asta (ba dimpotriva), o faceam de fiecare data cu placere alaturi de prieteni.
Mi-aduc insa aminte de cativa din tovarasii mei de joaca de-atunci care erau foarte talentati la fotbal. Sau cel putin la vremea respectiva ieseau in evidenta in cercul nostru de prieteni si nu numai. Ca un facut insa, cei mai priceputi nu veneau din familiile cele mai instarite.
O parte din ei erau inscrisi si la cateva din putinele cluburi de juniori de la acea vreme. Tin minte ca am fost la cateva meciuri d-ale lor pe la Electroaparataj sau pe la Faur si ma bucuram ca pot sa-i sustin din tribune. Era cam singurul lucru pe care puteam sa-l fac atunci pentru a-mi arata suportul pentru ei. Chiar ma gandeam ca daca vor continua la nivelul asta, peste cativa ani o sa ma pot “lauda” ca am jucat fotbal alaturi de jucatori de Nationala.
Din pacate insa, cluburile de juniori la care activau ei s-au desfiintat, iar odata cu asta si sperantele lor la un viitor in fotbal, pentru ca dupa o anumita varsta era mai greu sa intri in grupele altor cluburi.
Ma bucur insa ca ultimii ani au reinceput sa apara cluburi de juniori si ca micii fotbalisti au acum parte de o sustinere mai buna fata de acum 15-20 de ani. Tocmai de aceea salut initiativa celor de la Carrefour de a sustine fotbalistii de maine prin directionarea a 1% din vanzarea fara TVA a produselor marca proprie si a produselor partenere special semnalizate la raft, catre cluburile de fotbal de juniori din 47 de orase din tara.
Intre 2 si 15 iunie 2016 campania “Carrefour-Sponsorul fotbalistilor de maine” isi propune sa ofere clientilor Carrefour sansa de a deveni suporteri adevarati ai echipelor locale de fotbal de juniori, echipe ce se afla la inceput de drum, dar si sa incurajeze in acelasi timp pasiunea romanilor pentru fotbal.
Poate ca nu pare ca e mult acel 1%, insa putin cu putin se aduna, iar asta poate face diferenta intre desfiintarea unui club de juniori si performanta facuta de viitorii jucatori de Nationala ai Romaniei. Diferenta dintre speranta si legenda.
Mi-as fi dorit sa fi existat astfel de campanii de CSR si pe vremea cand eram eu mic. Poate acum chiar m-as fi putut mandri cu faptul ca un prieten de-al meu joaca vineri in deschiderea Campionatului European de Fotbal…
[iframe id=”https://www.youtube.com/embed/AQ6qgj9lFAQ?rel=0&showinfo=0″]
Laudabila initiativa, insa nu stim cat tine. Stii minunea care tine trei zile? Ce facem cu generatia de sacrificu despre care tocmai ai vorbit? Pentru ei nu facem nimic? Pentru visul lor spulberat cand s-a desfiintat clubul, nu putem face nimic?
da, așa e cu cluburile de juniori… acuma sunt dar cu bani și ghici ce? nu există performanță… de multe ori mi-am pus întrebarea de ce atunci când sportul era gratis, exista performanță iar acum când trebuie să plătești bani grei pentru a-ți da copilul la fotbal, nu mai iasă nimeni în față
Acum dai cu banu si nu iese nimic. Initiativa excelenta.