Weekend-ul acesta, in timp ce pe la altii avea loc Rock Werchter, la noi, in Tunari, se intampla cea de-a 7-a editie B’estfest Summer Camp. Spuneam anul trecut ca acest festival e pe drumul cel bun si ca este intr-o continua crestere.

Imi mentin parerea si vreau sa-i felicit pentru numarul record de spectatori adunat anul acesta pe Islazul din Tunari.(peste 64.000 per total / 24.000 in seara a 2-a). Au reusit sa dubleze numarul primei editii desfasurate in noua locatie si sunt convins ca daca ar fi avut un line-up mai atractiv, lucrurile ar fi stat mult mai bine.

Ce-i drept, anul acesta cam toate festivalurile de la noi au avut line-up-uri slabute, daca e sa ne comparam cu vecinii unguri sau chiar sarbi. Stiu ca toata lumea isi doreste nume mari si la noi, dar faptu ca e inca criza se vede. Cred ca o sa mai dureze cel putin vreo 2 ani pana cand o sa avem un line-up de nivelul editiilor desfasurate la Romexpo (2007, 2008, 2009).

Mi se pare totusi ca B’estfest-ului ii lipseste acel ceva specific care sa te faca sa te intorci la el indiferent de line-up. Poate pentru ca n-am fost “cazat” in camping n-am simtit chiar asa mult atmosfera de festival cum mi s-a intamplat de exemplu la Peninsula sau la Electric Castle.

Mi-ar fi placut ca dupa 2 editii desfasurate la Tunari, sa se rezolve problema cu transportul. Ma refer la RATB-uri, pentru ca de data asta cu masina am ajuns si-am plecat foarte repede de fiecare data si nici n-am prins aglomeratie (doar vineri un pic, dar asa e la iesirea din Pipera in fiecare zi). S-au plans destui prieteni ca autobuzele care faceau transferul din Bucuresti in Tunari erau supraaglomerate.

Un alt lucru care nu mi-a placut a fost aplicatia de mobil B’estfest care s-a dovedit inutila odata ajuns la festival pentru ca functiona doar daca aveai Internet si cum releele de la Vodafone nu faceau fata aglomeratiei, mie nu mi-a mers cum ar fi trebuit. Plus ca a fost cam prost realizata inca de la inceput pentru ca de fiecare data cand voiam sa vad ceva, ma trimitea tot pe site. Ar trebui sa ia ca exemplu aplicatia celor de la Electric Castle Festival.

O alta dezamagire a fost cortul de Silent Disco, unde chiar daca aveam de ales din 3 canale, peste tot era acelasi tip de muzica “remixata” lalaita, care nu ma facea deloc sa dansez. Poate la anul se schimba situatia.

Mi-au placut insa zonele de sport [terenul de baschet Sport Arena, zona de Dirt on Fire fueled by Burn], Green Village [cu diversele ateliere de creatie de pe-acolo], zona de Bazzar, precum si zona de relaxare.

Mi-a placut ca muzica reggae a avut o scena dedicata si ca iubitorii acestui gen au avut un loc de dezlantuit. Poate in anii urmatori o sa avem si cativa artisti mari care sa cante acolo.

Dintre concertele de anul acesta cel mai mult mi-au placut Chase & Status si Enter Shikari (pe care abia acum i-am descoperit) dintre trupele straine, iar dintre cele romanesti m-au impresionat Coma, Les Elephants Bizarres (acustic), Vita de Fie (fenomental) si evident Vama. Mi-ar fi placut ca in a doua seara, in care a fost headliner Nas, sa fi avut mai multe trupe de hip-hop romanesti macar.

Una peste alta a fost o editie reusita si cu siguranta o sa particip si anul viitor, poate o sa “testez” si camping-ul de data asta.

Mai multe poze din cele trei zile de B’estfest Summer Camp 2013 gasiti aici, aici si aici. Toate fotografiile au fost realizate cu un Canon 600D.

1 Comment

Leave a reply

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.