In vizita la fabrica Lay’s

Saptamana trecuta am avut ocazia sa aflu cum se fac chipsurile Lay’s direct din fabrica. M-am simtit usor ca in emisiunea “How it’s made?”, experienta fiind cu mult mai interesanta de la fata locului.

Dupa ce ne-am echipa corespunzator pentru vizita, vesta reflectorizanta, pantofi speciali, plasa pentru par si dopuri antifonice si dupa ce ne-am spalat si dezinfectat pe maini am intrat in fabrica.

Aproape totul este automat, singura parte manuala fiind sortarea cartofilor care prezinta defecte la exterior inainte ca acestia sa fie  taiati in acele felii subtiri.

Inainte de a intra in productie, fiecare lot de cartofi este verificat atat de producator cat si de oamenii specializati de la fabrica Lay’s care se asigura ca doar cei mai portiviti cartofi devin chips. Dupa acest proces de verificare, cartofii sunt atent selectionati de o masinarie speciala care are grija ca doar cartofi de o anumita marime sa treaca mai departe, cei mai mici ramanand pe dinafara.

Apoi cartofii sunt curatati de pamant si de alte corpuri straine si spalati corespunzator dupa care urmeaza procesul de curatare a cojii prin intemediul a doua aparate de peeling care folosesc forta centrifuga si niste benzi speciale, astfel ca fiecare cartof ajunge sa fie curatat pe aproape 90% din suprafata [exista niste goluri care evident nu pot fi curatate, iar daca ar fi curatate s-ar pierde foarte mult cartof si oricum, acea coaja nu dauneaza nimanui].

Asa cum ziceam si mai devreme, acum urmeaza partea de sortare manuala a cartofilor care prezinta defecte la exterior si tot aici, cartofii mai mari sunt taiati pe jumatate. Ce m-a impresionat a fost faptul ca acestia sunt taiati drept [adica nu cu onduleuri] cu ajutorul unor cutite speciale.

Felierea cartofilor se realizeaza cu ajutorul a trei utilaje care au grija ca fiecare felie de cartof sa aiba grosimea de 1,35 mm. Lamelele se schimba periodic, din 90 in 90 de minute, iar la fiecare ora se colecteaza cate 10 felii de cartof pentru a fi verificate in trei puncte distincte (margini si centru) astfel incat sa fie in conformitate cu standardele Lay’s.

Feliile sunt apoi spalate si uscate bine inainte de a intra in baia de ulei de floarea soarelui. Procesul de prajire dureaza circa 3 minute, dupa care chips-urile sunt verificate din nou de o masinarie automata care indeparteaza feliile care prezinta defecte [prea arse, prea crude, etc.]

   

Urmeaza procesul de aromatizare, chipsurile fiind impartite intre aparatele care dau aromele de sare, cascaval, barbecue, chilli peppers, paprika, pui, marar&smantana sau carnaciori de bere.  Aceste arome sunt atent selectionate de la producatorii de arome si au fost testate in prealabil de catre consumatori. Nimic nu este lasat la voia intamplarii. 

  

Chipsurile sunt apoi cantarite si ambalate in functie de gramajul fiecarei pungi, dupa care sunt repartizate pe baxuri. Pentru a pastra prospetimea produselor timp de 4 luni cat este termenul de valabilitate, pungile sunt umplute cu azot [un gaz inert] pentru a impiedica   degradarea cartofilor.

Punga nu este plina asa cum probabil toata lumea isi doreste pentru ca daca ar fi plina, in urma transportului de colo-colo, chipsurile s-ar sfarma. Azotul din punga o umfla astfel ca produsul este cat de cat in siguranta.

    

Dar asta nu e tot. Fiecare lot este verificat din foarte multe puncte de vedere, astfel incat sa fie in conformitate cu standardele de calitate stabilite de Lay’s. Din patru in patru ore, se iau mostre de produse abia scoase de pe linia de produse si sunt comparate cu produsul Golden Standard [mostre care contin idealul in ceea ce priveste productia de chipsuri la nivel mondial]. Se compara mirosul, gustul, textura [cat de crocant e] si se verifica inclusiv ambalajele, iar in caz ca sunt neconcordante, productia este oprita, iar atunci cand se poate, se repara ce nu e bine.

Asadar, se pare ca drumul de la cartof la chips nu e chiar asa scurt. Sincer am ramas foarte uimit de faptul ca exista chiar atat de multe controale de calitate si de faptul ca totul e atat de natural. Cand ma gandeam inainte la chipsuri, “sanatos” nu era chiar primul cuvant care imi trecea prin minte.

Mi-am schimbat acum parerea, dar asta nu inseamna ca o sa devin un consumator inrait de chipsuri, ci o sa le consum ca si pana acum, ocazional, dar fara stresul ca “mananc toate prostiile”.

Echipa alaturi de care am vizitat fabrica Lay’s: Anca Duma, Cabral, Ceriza, Denisuca, Roxana Bursuc, Sebastian Bargau

Si ca sa aveti si o imagine vizuala a intregului proces, va prezint si varianta Discovery Channel. E usor diferit fata de fabrica de la noi, dar in principiu procesul este asemanator.

P.S.: Pentru obtinerea de chipsuri sunt folosite doar anumite soiuri de cartofi, iar uleiul de floarea soarelui in care se prajesc acestia are un standard foarte ridicat de calitate [si este si destul de scump]

Alin Pandaru
Alin Pandaruhttps://pandutzu.com
Blogger din 2007, berbec, iubitor de muzica live, biciclist, maratonist cu acte-n regula, fotograf de concerte si, mai nou, daily vlogger!

Latest articles

Related articles

2 Comments

  1. super. merci m-ai ajutat cu ceva informatii pretioase pentru examenul de dizertatie…dar nu stiu un lucru care sper sa mi-l dezvalui cu exactitate.cine este producatorul acestul brand de chipsuri? pe net vazusem la chio chips este INTERSNACK..dar la lays cine este?

Leave a Reply to pavel Cancel reply

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.