Despre oameni si melci

De astazi puteti vedea in cinematografele din Romania cel mai nou film al lui Tudor Giurgiu, “Despre Oameni si Melci”, cu Andi Vasluianu, Monica Barladeanu si Dorel Visan.

Eu am avut privilegiul de a-l vedea deja de doua ori pana acum, prima data in cadrul festivalului de teatru Ideo Ideis, la care Tudor Giurgiu a fost invitat, iar a doua oara saptamana trecuta, la vizionarea speciala cu bloggeri.

Mi-a placut de fiecare data si l-as revedea de oricate ori si mi-ar placea pentru ca e un film amuzant, care are la baza o idee “tampita” si care reuseste sa te tina in fata ecranului de cinema pe toata durata acestuia.

Andi Vasluianu isi joaca bine rolul liderului de sindicat care vrea sa-si salveze uzina, venind cu o idee pe atat de stupida, pe atat de eficienta. Lui Dorel Visan ii vine ca o manusa rolul directorului uzinei Aro Campulung si reuseste prin jocul sau actoricesc sa ne faca sa ne intrebam daca nu cumva intr-o viata anterioara chiar a fost director pe undeva.

De Monica Barladeanu ce sa va mai zic? Pe mine unul m-a convins deja din “Moartea domnului Lazarescu” si din episodul din “Lost” in care apare ca este o actrita destul de buna. Chiar si in “Incubus” a fost ok, avand in vedere cat de prost e filmul per total. E foarte frumoasa, dar asta stiati deja, si isi foloseste cum trebuie acest atuu. Face un “cuplu” frumos cu Andi Vasluianu si reusesc sa se completeze foarte misto in cele cateva scene in care interactioneaza.

Povestea este amuzanta si trista in acelasi timp, si faptul ca porneste de la intamplari reale o face cu atat mai autentic romaneasca. Chiar daca intamplarea de la care-a pornit scenariul a avut loc prin 2002, ma bucur ca regizorul Tudor Giurgiu a ales sa ne trimita cu inca 10 ani in urma, in 1992. Povestea parca se potriveste mai bine acelor vremuri, iar cadrele si situatiile surprinse i-ar putea face nostalgici pe multi dintre voi. Eu eram oricum prea mic la vremea aia ca sa-mi aduc aminte ceva. E unul din putinele filme care au actiunea concentrata in perioada pre si post-decembrista care imi si place.

Coloana sonora este si ea bine aleasa si care se potriveste la fix cu atmosfera din film. Iar cadrul cu Puya cantand “Dan Spataru – Drumurile noastre” isi merita toti banii. Ca sa nu mai zic de “Ravel – Bolero”… care m-a dus instant cu gandul la rasariturile de pe plaja de la Stuf din Vama Veche…

[divider2]

“Despre oameni si melci” este cel de-al doilea lung-metraj regizat de Tudor Giurgiu, dupa “Legaturi Bolnavicoase” din 2006. Mi-as dori ca Tudor sa scoata mai des filme si chiar “l-am tras de urechi” un pic pentru treaba asta. Din pacate filmele nu se fac asa la comanda, dar sper ca urmatorul lui film sa apara mai devreme de 6 ani.

In concluzie, va recomand cu drag “Despre oameni si melci” si sper sa va placa. Il gasiti de azi in aproape toate cinematografele din tara.