Cand eram prin clasa a 5-a, a avut loc o greva a profesorilor care s-a intins pe vreo cateva luni, inainte de semestrul al 2-lea.
Atunci, profitand de aceasta vacanta prelungita, am avut ocazia sa merg la cateva antrenamente de scrima. Nu mai tin minte cum am ajuns acolo, dar tin minte ca a fost foarte tare.
Am fost antrenat de Adrian Calcisca, fostul antrenor al Echipei Olimpice de Scrima a Romaniei si-am invatat atunci cateva miscari de baza din acest sport. Chiar daca n-am avut ocazia sa imbrac costumul de scrima, am manuit un pic o sabie (scrima se imparte in sabie – spada si floreta). Mi-as dori sa imbrac o data un costum de scrima… mereu am fost fascinat de cum arata…
Imi pare rau insa ca dupa ce s-a reluat scoala, n-am mai putut merge la antrenamente (au fost mai multe evenimente care-au dus la anularea antrenamentelor), pentru ca a fost o experienta frumoasa din care am invatat destul de multe. Cred ca orice sport te invata foarte multe, chiar daca pe moment nu realizezi asta.
As fi vrut sa gasesc mai multe informatii despre fostul meu antrenor, dar internetul este sarac in informatii despre Adrian Calcisca. Am gasit totusi blogul unei sportive din SUA, Natalie Vie, pe numele ei, care a fost si ea antrenata intr-o perioada de Adrian. Ea s-a apucat de scrima (spada) imediat dupa ce a implinit 18 ani, iar la 25 de ani avea deja in palmares 4 medalii in campionatele nationale si se clasase pe locuri foarte bune si la Cupa Mondiala).
Ma bucur insa cand vad ca in Romania sunt parinti care isi sustin si isi incurajeaza copii sa mearga la scrima (a nu se citi ca ai mei nu m-au sustinut sau nu m-au incurajat, ba dimpotriva, chiar au fost incantati).
Unul din exemple il reprezinta Maria Branza, mama multiplei campioane Europene si Mondiale la scrima, Ana Branza.
Clipul vorbeste de la sine despre bucuriile si sacrificiile pe care trebuie sa le faca mamele sportivilor de performanta. Desigur, sacrificii exista de ambele parti, pentru ca nici pentru sportivi nu este deloc usor.
Detalii despre palmaresul Anei Branza gasiti aici.
Nu stiam ca ai facut si tu antrenamente. :)
Intr-adevar este un sport foarte frumos si am facut si eu pregatire impreuna cu sora mea prin clasa a 5-a sau a 6-a. Am aparut si in ziarul local atunci cu un interviu. :)) ))
Salut!
Am ajuns si eu din intamplare pe blog si mi-a atras atentia articolul acesta. Sa stii ca nu e prea tarziu, eu unul merg la 1 Mai, aproape de statia de metrou si m-am apucat de scrima, ca pasiune bineinteles, nu performanta la 21 de ani. Nu costa mult deloc si ne intalnim mai multi “adulti” o data pe saptamana… Iti pot da mai multe detalii daca te-ar interesa. Sa stii ca e un sport frumos si imi place foarte mult :D !
Buna ziua!
Imi poti spune unde se fac antrenamente la 1 Mai, locuiesc in apropiere si m ar interesa pentru baiatul meu.
Multumesc mult!
[…] acum cateva saptamani ca imi pare rau ca am renuntat la scrima si ca n-am continuat antrenamentele pe care le-am inceput acum mai bine de 10 […]