Daca tot e Ziua Copilului, am zis sa va aduc aminte de o carte care mie unul mi-a placut foarte mult si recitind-o astazi mi-am dat seama ca “Micul Print” nu este doar o carte pentru copii, ci si pentru oamenii mari, care sunt “tare ciudati”.
Si pentru ca am mai crescut si sunt si eu aproape un om mare ciudat… am zis sa va pun imaginatia la treaba. Oare cum ar fi fost povestea Micului Print daca aceasta avea la dispozitie un GPS?
Probabil ca n-ar mai fi avut nevoie de calator pentru a-i desena o oaie, ci ar fi cautat direct pe GPS o stana, de unde si-ar fi ales el oaia perfecta pentru planeta sa. Pentru a nu uita drumul spre casa, si-ar fi salvat pe GPS coordonatele asteroizilor 325 326, 327, 328, 329 si 330 si astfel ar fi stiut tot timpul unde se afla regele, vanitosul, betivul, business-man-ul, lampagiul sau geograful.
Daca ar fi avut un GPS nu s-ar mai fi pierdut prin desert si ar fi stiut exact unde era locul unde a aterizat prima data pe Pamant.
Astea sunt doar cateva din ideile mele. Provocarea pentru voi vine acum. Vreau sa-mi povestiti intr-un comentariu la acest articol ce s-ar fi intamplat / ce nu s-ar fi intamplat daca Micul Print fi avut la dispozitie un GPS? Cum se schimba povestea din punctul tau de vedere?
Nu va pun sa fiti creativi degeaba pentru ca va dau si un premiu din partea Prestigio.
Este vorba de un GPS GeoVision 5500. Cu un design bine definit si elegant, tehnologie de ultima ora si calitatea specifica tuturor produselor Prestigio, acest GPS ofera navigare asistata excelent, precum si player media audio si video, eBook Reader si jocuri.
Astept comentariile voastre pana marti, 7 iunie 2011, ora 23:59, iar miercurea viitoare voi alege castigatorul marelui premiu.
Pana atunci va las cu o melodie de care mi-am adus aminte cititnd “Micul Print”.
Daca avea GPS cred ca se ducea direct in Disneyland. Desertul e putin cam plictisitor.
Daca Micul Print ar fi avut GSP ar fi avut infotrafic pe planeta lui, si ar fi evitat radarele=baobabi i:) , si-ar fi setat asteroizii ca POI si ar fi configurat ruta catre Pamant ca sa stie sa se intoarca
daca avea GPS dar nu avea hartile actualizate se pierdea de se facea roman in 3 volume!
hmmm, eu cred ca daca Micul Print ar fi avut GPS, s’ar fi jucat putin cu el, dar si’ar fi dat seama ca niste linii pe un ecran nu ii pot arata nimic interesant cu adevarat, s’ar fi plictisit si ar fi facut aceleasi lucruri. In plus, pe vremea aceea nu existau sateliti pt GPS:P , iar pt o alta planeta ai nevoie de un GPS interstelar cu harti ale gaurilor de vierme:P
Daca pt Micul Print drumul cu GPS cred ca si-ar fi pierdut din farmec, pt noi insa cred ca este extrem de util, si mie unul cu siguranta mi-ar schimba viata, de exemplu as sti mult mai bine drumul intre Cernavoda si Vama Veche, si nu m-ar mai pacali curbele:D
Daca avea GPS nu ne mai fermeca cu acea poveste. E clar nu? :) Si ce ar fi facut cu el? Si-ar fi dat seama clar ca GPS-ul nu are legatura cu gingasia si inocenta lui si nu s-ar fi folosit de el. Sau poate descoperea o noua lume si aparea o noua poveste cu el care sa ne bucure copilaria.
Cred ca a avut GPS tot timpul, unul care a setat destinatia Micului Print, stiind el mai bine unde TREBUIE sa ajunga acesta (vs unde VREA sa ajunga). Si uite asa, M.P. a vazut ce trebuia sa vada si a invatat ce trebuia sa invete, iar la final de drum, a realizat ca ajunsese la destinatie chiar inainte de a fi plecat de acolo. Si ca sa vezi ce inseamna performanta, a identificat si coordonatele prietenilor in functie de momentul in care avea nevoie Printul de acestia.
Cred ca fiecare dintre noi are un GPS de genul asta si ne pierdem doar daca nu-l lasam sa ne spuna el destinatia. Si uite asa, chiar daca ne mai pacalesc curbele, macar putem spune ca am vazut/ trait/ invatat niste chestii incredibile ;)
Păi Micul Prinţ are GPS. “Sistemul lui de poziţionare pe glob” nu caută locuri şi mai ales nu caută drumuri.
Poate că dacă ar avea un GPS adevărat i-ar seta, în loc de coordonatele casei lui, nişte coordonate pe două axe imaginare: iubire şi empatie.
Însă fabulosul GPS deţinut de micul blond nu este nimic altceva decât o imagine. Imaginea unei şarbe Boa care a înghiţit o pălărie. Ba nu, un elefant… Cu un simplu desen, Micul Prinţ caută, asemeni unui alchimist, combinaţia perfectă de particule, atomi, quarkuri. Din care băiatul ciufulit şi blond speră să vadă cum se naşte gândirea simplă, pură, a unui copil….
Şi fiindcă am iubit cartea asta, am scris pe blog un pic mai mult decât aici: http://www.tunaru.ro/2011/06/07/micul-print-si-gps-ul-de-suflete/ :)
Iata cum cred eu ca ar fi fost scrisa povestea (sau cel putin o parte din ea), daca micul print ar fi avut GPS :)
M-am uitat in jur si am vazut o fiinta micuta care imi soptea de cateva momente:
“Deseneaza-mi o oaie”
I-am desenat mai intai sarpele si elefantul, dar micutul este insistent:
“Asta nu este o oaie, deseneaza-mi o oaie”.
Ii desenez o oaie, dar el imi spune ca este prea firava si vrea una mai puternica.
Micutul scoate din buzunar o ciudatenie de cutiuta neagra, destul de mica sa-mi incapa in plama si apasa cu degetele pe ea.
Se aprinde magic cutiuta si recunosc o harta, dar nu desenata asa cum invatasem eu la scoala de pilotaj, ci o harta plina de emotii.
Micutul tot apasa pe Bucurie, pe Fericire, pe Zambet, pe Joc si parca fermecata de degetele sale, cutiuta afiseaza cand casele oamenilor, cand planetele lor, cand strazile pe care a colindat.
Ma uit fermecat cum mainile lui canta la aceste instrument si el imi povesteste ce a descoperit, ce oameni diferiti a intalnit si unde.
Si la sfarsit imi cere cu aceeasi voce de copil:
“Deseneaza-mi o oaie”
Ma inspira cutiuta lui, ce ii contine toate amintirile, toate trairile, este o viata de copil acolo. Parca am zarit intre ele si casa mea si sarpele desenat de mine.
Ii desenez ceva si ii arat.
El ma intreaba mirat ce reprezinta cutia din desenul meu si unde este oaia.
Eu ii raspund:
“Este doar o cutie. Dar oaia pe care o cauti este inauntru”.
El se uita atent la desenul meu, il ia in manute si imi intinde cutiuta lui:
“Asta este tot ce cautam. Nu mai am nevoie de harta emotiilor. In desenul tau, eu am totul”
Este un schimb echitabil: eu retraind emotiile si drumurile copilariei cuprinse in cutiuta lui si el avand posibilitatea sa mai creeze inca o poveste.
daca ar fi avut GPS s-ar fi uitat ca gugustiucu la el … cannot aquire gps signal …
Daca Micul Print ar fi avut un GPS devenea un mare rege printre altele, apoi un mare blogger pasionat de traveling si ne tot povestea pe unde se mai duce el, fara coordonate.
S-ar fi imprietenit mult mai bine cu geograful si si-ar fi facut un traseu punctual cu destinatii, iar pe drum facea pe ghidul turistic, pentru a-si strange bani de aparatul foto :-)
Ajuns acasa in sfarsit ar fi avut o multime de poze si povesti de povestit insa din cand in cand folosindu-se de GPS sa ajunga in cele mai extinse campii afirma..
“Si mi-e drag sa ma uit noaptea sa ascult stelele . E ca si cum as asculta cinci sute de milioane de clopotei … “
[…] trecuta am lansat pe blogul meu un concurs in care premiu era un GPS de la Prestigio. Pentru ca au participat foarte multi prieteni si pentru ca toti au avut povesti foarte frumoase, […]