5 octombrie este si va fi mereu o data trista pentru toata suflarea dinamovista. Este data la care Catalin Hildan se stingea din viata acum 15 ani pe un teren de fotbal, in timpul unui meci amical intre Dinamo Bucuresti si  divizionara C, Santierul Naval Oltenita.

De-atunci si pana acum, in fiecare an jucatori, suporteri si membri ai conducerii clubului Dinamo trec pe la mormantul sau din Cimitirul Branesti, pentru a aprinde o lumanare in memoria Unicului Capitan.

Catalin Hildan - Unicul Capitan

In ciuda acestui eveniment tragic, imi place sa cred ca exista si o parte buna. De pe 5 octombrie 2000, Peluza Nord a stadionului Dinamo a devenit Peluza Catalin Hildan, iar acest jucator a devenit simbolul in jurul caruia se aduna sute de suporteri dinamovisti la fiecare meci.

Mi se pare fascinant faptul ca vad in peluza copii de 14-18 ani, care nici macar nu se nascusera sau care erau prea mici ca sa inteleaga ce se intampla atunci cand a murit Hildan, dar care au inteles cat de important a fost acest jucator pentru istoria lui Dinamo si care il au ca idol acum.

De asemenea mi se pare fascinant faptul ca vad foarte multi pusti in peluza, alaturi de Dinamo, in ciuda faptului ca mai bine de 8 ani nu am mai castigat Liga I. E clar ca nu vorbim aici de suporteri de rezultat si chiar mi-as dori sa stiu ce-i motiveaza sa vina sa sustina echipa. Sper totusi sa fie aceleasi motive care ma faceau si pe mine sa merg in peluza acum cativa ani.

Pentru ca sambata Dinamo a jucat (foarte prost) cu Astra in Liga I, conducerea clubului a luat decizia de a disputa acest meci pe Arena Nationala, astfel incat la stadion sa vina cat mai multi suporteri pentru ca se stia ca se vor comemora 15 ani fara Unicul Capitan.

Peluza Catalin Hildan a pregatit si o coregrafie foarte misto, insotita de mesajul “In numele Capitanului, Dinamo se lumineaza”.

De asemenea, au fost expuse si cateva mesaje emotionante

mesaj PCH - 3.11.2015

mesaj - PCH

Catalin Hildan a reusit sa ne uneasca si sa ne ajute sa trecem impreuna peste vremurile tulburi prin care trece echipa.

Ma bucur tare mult ca inclusiv conducerea clubului a inteles cat de important este acest simbol pentru Dinamo si ca au luat decizia acum cativa ani de a imprima chipul lui Hildan chiar pe tricourile de joc.

Uneori stau si ma gandesc cum ar fi fost lucrurile daca el ar fi fost inca in viata acum. Oare ar fi fost antrenorul lui Dinamo, oare ne-ar fi dezamagit pe toti plecand pe un contract mare in afara, oare galeria ar fi ramas la fel de unita?

Cred insa ca totul se intampla cu un motiv si faptul ca ni-l amintim pe Catalin asa cum era, un jucator ce s-a remarcat prin devotamentul sau pentru club si prin determinarea cu care intra pe teren doar ca sa castige, ne ajuta sa avem in el un model de jucator pe care ni-l dorim si in haita cainilor rosii.

Odihneste-te in pace, Capitane! Oriunde te-ai afla! Te vom iubi mereu!

Un comentariu

  1. Nu stiu cat stii istoria echipei Dinamo dar, in afara faptului ca a jucat o perioada indelungata la Dinamo, te rog sa imi zici ce il califica pe Haldan ca fiind “unicul capitan”. Dinamo a avut jucatori mult mai reprezentativi. “Ghinionul” lor a fost ca nu au murit “pe teren”. Wow.. merita statuie. De fapt nu. Haldan in acea perioada nu mai prindea lotul fiind trimis la echipa a doua. Mai mult decat atat era ca si transferat la Rapid unde era Lucescu si Chirila, cel din urma fiindu-i antrenor in perioada junioratului. ;)
    Deci despre ce devotament vorbim?

Comentezi?